Războiul de Independență din 1877


Războiul de Independență din anul 1877
a reprezentat un eveniment de o importanță istorică deosebită pentru România. După acest război, România și-a câștigat independența față de Imperiul Otoman.

Context

Primăvara popoarelor a fost o amenințare majoră pentru Imperiul Otoman, care la acea vreme îi avea ca vasali pe Țara Românească și Moldova. Otomanii au intervenit în cele două țări cu armata pentru a reprima revoluționarii.

Revoluțiile au stârnit sentimentul naționalist în țările române. Acest sentiment a luat foarte mare amploare, mai ales după Unirea Principatelor Române din anul 1859.

După războiul din Crimeea (1853-1856), Rusia a pierdut războiul împotriva Imperiului Otoman. Acest război a avut ca scop oprirea ambițiilor expansioniste ale Imperiului Rus, care își justifica intervențiile în Peninsula Balcanică cu ajutorul panslavismului. Acest curent politic s-a manifestat printre slavii ce locuiau în Peninsula Balcanică. El a avut ca principal scop obținerea independenței a sârbilor, bulgarilor, grecilor, croaților, bosniecilor, și a altor etnii față de Imperiul Otoman. De fapt, Rusia se folosea de acest curent politic pentru a stabili o sferă de influență în Peninsula Balcanică, prin intermediul unor noi state mici și dependente de Rusia. După pierderea războiului, Rusia a dorit să se reimpună în Peninsula Balcanică, care era în mare parte controlată de Imperiul Otoman. Astfel, a izbucnit războiul Ruso-Turc din anul 1877.

România în Anul 1877

Desfășurarea Războiului

Imperiul Otoman nu s-a aflat deloc într-o situație bună. Otomanii erau numiți „Omul bolnav al europei”, din cauza armatei slabe și nemodernizată, eșecul implementării reformelor referitoare la buna funcționare a societății și la îmbunătățirea nivelului de trai, și eșecul de a-și reconsolida imperiul. Toate acest cauze au dus la apariția Crizei din Liban (1860), Revolta din Creta (1866-1869), și Criza balcanică din 1875-1876. Turcii nu erau pregătiți pentru acest război.

Rușii erau și ei în urmă. Imperiul Rus nu a reușit să implementeze reformele necesare pentru a putea să-și dezvolte nivelul de trai sau armata. Însă, România a implementat, prin intermediul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, mai multe reforme care au condus România pe un drum de modernizare amplă. Domnitorul a realizat reforma agrară, reforma în educație, reforma în armată, și alte reforme. Carol I, domnitorul de la acea vreme, a continuat reformele lui Cuza.

Războiul Ruso-Turc (1877-1878). Noi îl numim „Războiul de Independență”

La început, Imperiul Rus nu a dorit să invite România să participe în acest război, deoarece asta ar fi  creat pretenții din partea României la negocierile de pace în caz de victorie. Armata rusă a cerut doar trecerea armatelor prin România pentru a ataca Imperiul Otoman. Forțele ruse au întâmpinat probleme în orașul Pleven. Osman Pașa, comandantul forțelor turcești din Pleven, a organizat o apărare solidă a orașului. Două atacuri rusești au fost respinse. La momentul respectiv, forțele otomane și cele ruse erau aproximativ egale.

Intervenția României

La cererea țarului rusiei, Armata Română a intervenit și a asediat orașul Pleven. Țara noastră a avut un motiv important de a intra în acest război: obținerea independenței prin câștigarea acestui război. România a reușit să captureze reduta Grivița, ceea ce a întrerupt fluxul de provizii către oraș. Astfel, asediul a reușit, iar Rusia a continuat campania militară împotriva Imperiului Otoman.

Ce a obținut România?

România și-a obținut independența față de Imperiul Otoman, după ce conflictul s-a încheiat în anul 1878, alături de Muntenegru, Serbia, și Bulgaria. România a participat la Congresul de la Berlin, unde au avut loc negocieri pentru a reorganiza statele din Peninsula Balcanică. România a primit Dobrogea, în schimbul Sudului Basarabiei, care a fost cedat Imperiului Rus. În cadrul acestui congres, României îi s-a recunoscut independența.

După acest război, România a obținut libertatea deplină în politica externă, nu mai era obligată să plătească tribut către turci, și nu trebuia să se afle obligatoriu în tabăra Otomană în caz de orice război.

Situația Peninsulei Balcanice la
 Sfârșitul Războiului Ruso - Turc (1878)

Surse imagini:

https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=9643557

Surse:

https://www.britannica.com/place/Romania/Romanians-in-Transylvania
https://liceunet.ro/statul-roman-modern/situatia-tarilor-romane-dupa-anul-1848
https://archive.org/details/reminiscencesofk00kremiala/reminiscencesofk00kremiala/page/274/mode/2up
https://books.google.ro/books?id=EhqpAgAAQBAJ&pg=PA12&redir_esc=y#v=onepage&q&f=false

Trimiteți un comentariu

Mai nouă Mai veche