Războiul de Independență din anul 1877 a reprezentat un eveniment de o importanță istorică deosebită pentru România. După acest război, România și-a câștigat independența față de Imperiul Otoman.
Context
Primăvara popoarelor a fost o amenințare majoră pentru Imperiul Otoman, care la acea vreme îi avea ca vasali pe Țara Românească și Moldova. Otomanii au intervenit în cele două țări cu armata pentru a reprima revoluționarii.Revoluțiile au stârnit sentimentul naționalist în țările române. Acest sentiment a luat foarte mare amploare, mai ales după Unirea Principatelor Române din anul 1859.
După războiul din Crimeea (1853-1856), Rusia a pierdut războiul împotriva Imperiului Otoman. Acest război a avut ca scop oprirea ambițiilor expansioniste ale Imperiului Rus, care își justifica intervențiile în Peninsula Balcanică cu ajutorul panslavismului. Acest curent politic s-a manifestat printre slavii ce locuiau în Peninsula Balcanică. El a avut ca principal scop obținerea independenței a sârbilor, bulgarilor, grecilor, croaților, bosniecilor, și a altor etnii față de Imperiul Otoman. De fapt, Rusia se folosea de acest curent politic pentru a stabili o sferă de influență în Peninsula Balcanică, prin intermediul unor noi state mici și dependente de Rusia. După pierderea războiului, Rusia a dorit să se reimpună în Peninsula Balcanică, care era în mare parte controlată de Imperiul Otoman. Astfel, a izbucnit războiul Ruso-Turc din anul 1877.
![]() |
| România în Anul 1877 |
Desfășurarea Războiului
Imperiul Otoman nu s-a aflat deloc într-o situație bună. Otomanii erau numiți „Omul bolnav al europei”, din cauza armatei slabe și nemodernizată, eșecul implementării reformelor referitoare la buna funcționare a societății și la îmbunătățirea nivelului de trai, și eșecul de a-și reconsolida imperiul. Toate acest cauze au dus la apariția Crizei din Liban (1860), Revolta din Creta (1866-1869), și Criza balcanică din 1875-1876. Turcii nu erau pregătiți pentru acest război.
Rușii erau și ei în urmă. Imperiul Rus nu a reușit să implementeze reformele necesare pentru a putea să-și dezvolte nivelul de trai sau armata. Însă, România a implementat, prin intermediul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, mai multe reforme care au condus România pe un drum de modernizare amplă. Domnitorul a realizat reforma agrară, reforma în educație, reforma în armată, și alte reforme. Carol I, domnitorul de la acea vreme, a continuat reformele lui Cuza.
![]() |
| Războiul Ruso-Turc (1877-1878). Noi îl numim „Războiul de Independență” |
La început, Imperiul Rus nu a dorit să invite România să participe în acest război, deoarece asta ar fi creat pretenții din partea României la negocierile de pace în caz de victorie. Armata rusă a cerut doar trecerea armatelor prin România pentru a ataca Imperiul Otoman. Forțele ruse au întâmpinat probleme în orașul Pleven. Osman Pașa, comandantul forțelor turcești din Pleven, a organizat o apărare solidă a orașului. Două atacuri rusești au fost respinse. La momentul respectiv, forțele otomane și cele ruse erau aproximativ egale.
Intervenția României
La cererea țarului rusiei, Armata Română a intervenit și a asediat orașul Pleven. Țara noastră a avut un motiv important de a intra în acest război: obținerea independenței prin câștigarea acestui război. România a reușit să captureze reduta Grivița, ceea ce a întrerupt fluxul de provizii către oraș. Astfel, asediul a reușit, iar Rusia a continuat campania militară împotriva Imperiului Otoman.
Ce a obținut România?
România și-a obținut independența față de Imperiul Otoman, după ce conflictul s-a încheiat în anul 1878, alături de Muntenegru, Serbia, și Bulgaria. România a participat la Congresul de la Berlin, unde au avut loc negocieri pentru a reorganiza statele din Peninsula Balcanică. România a primit Dobrogea, în schimbul Sudului Basarabiei, care a fost cedat Imperiului Rus. În cadrul acestui congres, României îi s-a recunoscut independența.
După acest război, România a obținut libertatea deplină în politica externă, nu mai era obligată să plătească tribut către turci, și nu trebuia să se afle obligatoriu în tabăra Otomană în caz de orice război.
![]() |
| Situația Peninsulei Balcanice la Sfârșitul Războiului Ruso - Turc (1878) |
Surse imagini:
https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=9643557
Surse:
https://www.britannica.com/place/Romania/Romanians-in-Transylvaniahttps://liceunet.ro/statul-roman-modern/situatia-tarilor-romane-dupa-anul-1848
https://archive.org/details/reminiscencesofk00kremiala/reminiscencesofk00kremiala/page/274/mode/2up
https://books.google.ro/books?id=EhqpAgAAQBAJ&pg=PA12&redir_esc=y#v=onepage&q&f=false


.png)
